﻿Evocînd istoria

	Dragă redacție. Vin cu o propunere. În locul fostei Clopotnițe din fața Catedralei din Chișinău este construit un havuz. Dar nu despre asta vreau să vorbesc, deși se zice că fosta Clopotniță va fi reconstruită pe același loc. Vorba e despre altceva. Între acest havuz și Arcul de Triumf din Piața Marii Adunări Naționale se află cîteva blocuri plasate în semicerc. Acestea au fost instalate în perioade de „înflorire” a stagnării. Ele aveau menirea să reprezinte unele date istorice legate de colonizarea plaiului moldav. În ziua de 28 Iunie 1990 un mare grup de oameni au dat jos ceea ce era instalat pe postamentele în cauză, tot atunci fiind scoase și inscripțiile respective.
	Deoarece postamentele au rămas și se află într-o stare bună, propun ca ele să fie folosite într-un scop nobil: să instalăm aici diferite figuri sculpturale care ar simboliza cele mai importante date ale istoriei neamului nostru, începînd cu Decebal și Burebista, continuînd cu Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare, Mircea cel Bătrân și terminând cu zilele de azi. Asemenea date istorice vor aminti și vor demonstra contemporanilor și urmașilor noștri adevărata istorie a Moldovei, prezentînd totodată un viu interes pentru turiști și pentru toți cei care vor să ne cunoască cine am fost și cine sîntem.


REZOLUȚIA
CONGRESULUI II AL FRONTULUI POPULAR DIN MOLDOVA CU PRIVIRE LA DENUMIREA REPUBLICII
        Frontul Popular din Moldova consideră că actuala denumire a republicii nu corespunde pe deplin realității etno-politice și aspirațiilor poporului nostru. În pofida tuturor afirmațiilor românofobe ce sînt făcute în ultimul timp tot mai frecvent de adepții imperialismului sovietic, Basarabia, Transnistria și Bucovina de Nord constituie o parte integrantă a masivului etno-lingistic românesc. Așa cum nu poate fi pusă la îndoială existența mai multor state independente și suverane arabe (Republica Arabă Egipt, Republica Arabă Siria, Republica Arabă Yemen, Emiratele Arabe Unite, Geamahiria Populară Socialistă Arabă Libia, Regatul Arabiei Saudite etc.), tot astfel e alogic și păgubitor să se conteste existența de facto a două state suverane românești în Europa România și Republica Moldova.
        În legătură cu cele enunțate mai sus, precum și în scopul suspendării absurdelor tratări paraștiințifice a chestiunii, Frontul Popular din Moldova propune parlamentului republicii să reboteze formațiunea statală românească de la răsărit de Prut, dîndu-i denumirea oficială adevărată:  REPUBLICA ROMÂNA MOLDOVA.


În lipsa balenelor încântătoare

mac (Cornești,Ungheni): ne-a uimit ușurința cu care împerecheați rimele și ne-a bucurat ritmul vioi.  «Dispare bezna ruptă-n două / Ca o fantomă printre nori / Lăsînd în urmă stropi de rouă...» Prea rare strofele mai reușite, integral nu putem publica nimic. Petru Scutelnicu (Bacău, România): imagini reușite uneori. «Disecție pe suflet» aproape simpatică. Elena Fedoreac (Budeneț, Storojineț): salutabilă dragostea dumneavostră de pace și înțelegere între oameni. Eufrosinia I. Boldișor-Buzilă (Sălcuța, Căușeni): nu ne «pune pe gînduri restructurarea sufletului» Dumneavoastră, ci ne pare că asemenea versuri cu conținut didactic le puteți citi celor vizați. Noi, însă, publicăm poezie și tocmai ea Vă lipsește. Maria Șleahnițcala (largara, Leova): rîndurile ce ni le-ați trimis ne-au bucurat prin faptul că sînteți poet, credem, prin felul de a crește copii, a coace pîine, a vedea și a prețui frumusețea pămîntului. Dar poezia e altceva. Viorel Plavenco (Săiți, Căușeni): nu ne-ați adus o stea care este Eminescu. Viguros prin geniul Său, Poetul e cu noi de cînd ne ținem minte. Ne-ați trimis o «recenzie-eseu» despre Eminescu, și asta-i altceva, nu? Redacția nu Vă trimite nici o «foiță» - avem și noi criză de hîrtie (ar fi bine s-o înțeleagă și alți corespondenți). Ne rugați să Vă publicăm «lucrarea», chiar dacă e scrisă foarte rău. Credeți că mai ales tineretul trebuie s-o citească și să se străduie a compune comori de neprețuit pe lumea asta. Păi, iată, stimate Viorel Pavlenco, avem la redacție o mulțime de asemenea comori. Atît doar că n-au nici un preț. Nu Vă publicăm «lucrarea», pentru că imediat vom primi altele de felul și nivelul ei. Scuzați-ne.
                                                                                                             ANGELA PLOPI
P.S. Din aceleași considerente «Poșta literară» de astăzi nu publică versurile de care dispune.


Salvarea cărții naționale

Deaceea este nevoie s-o popularizăm intens. Popularizând-o, putem obține o răspîndire mai largă a cărții printre elevi, studenți, intelectuali.
Dar masele?
Oamenii cu venituri mizerabile, după cum le numește dl Grigorescu, se uită – altfel cum? – și la preț. 
Or, editura nu poate micșora prețul, ca să nu dea faliment. Atunci ce să facă? Să înceteze a lansa cărți de 3 – 5 mii de exemplare? (Cartea moldovenească, chiar cea de calitate superioară, întrunește foarte greu un tiraj salvator).
	Ca să edităm cărți, sîntem nevoiți să dăm anual cîte 3 – 5 «chirpici»  în lumba rusă, care ne înghit mai toată hîrtia și posibilitățile tipografice. 
Soluția poate fi cea propusă de dl Grigorescu.
Drept care readresez scrisoarea Guvernului republicii: nu ni se poate oare ajuta să tipărim fără teamă cărți absolut necesare societății, dar care în mod obiectiv sînt nerentabile ( nu pot deveni rentabile) în virtutea profilului lor? Nu se poate oare ca cheltuielile suplimentare să fie suportate de… stat, adică să fie compensate din bugetul statului? 
Mai concret. Cui i s-ar ridica mîna să scoată din plan cartea pentru copii, care este pîinea vie. 
	Bibliotecile din sistemele Ministerului culturii și al cultelor și Ministerul învățămîntului și al științei de asemenea pot contribui, obținînd mărirea mijloacelor bănești pentru procurarea cărții naționale, acum atît de rară în bibliotecile lor.
	Mai e trezirea în fapt a tuturor consîngenilor noștri. Am luptat cu vitejie pentru limba de stat, pentru grafia latină, am biruit și… de ce stau pe polițe volumele de „Opere” ale lui Ion Creangă, romane ca “Frații Jderi” de Mihail Sadoveanu, „Quo vadis?” de Henryk Sienkiewicz. „Decameronul” de nemuritorul Boccaccio și alte capodopere, ca să nu vorbim de unele cărți ordinare? Nu e oare din cauză că societatea noastră este indiferentă, totuși, față de destinul cărții naționale?
	Avem a ne continua munca în condiții noi și a ne perfecționa în continuare noi, editorii, împreună cu tipografiștii și cu colegii din sistemul comerțului cu cărți: și la nivel de planificare, și la celelalte. Dar este nevoie – mai ales acum! – de concursul Guvernului. Fără introducerea cărții naționale în comanda de stat și compensarea cheltuielilor din bugetul statului cartea moldovenească va fi într-o și mai mare măsură, vorba corespondentului nostru, umilită.
Ion Ciocanu


Sovietului Suprem  al R.S.S.M.
  Ziarul national din Dubăsari "Znamea pobedi" în frunte A Atamanenco dace ot posibilul pentru a ațîța vrajba dintre națiuni. Acest lucru l-am dedus din faptul că în paginile gazete își găsesc loc materiale numai de tipul "Net latinițe", "Net goslazicul", "Net tricolorul" și altele de acest fel. Ba în ultimul timp sunt împroșcați cu noroi chiar și conducătorii rebublicii parlamentului.
  Aceeași poziție o ocupă și președintele sovietului orășănesc M. Mușumanschi care a interzis arborarea tricolorului pe primăria orașului, ba steagul a fost doborît și pe clădirea executivului raional, deși în multe sate din raion tricolorul este arborat.
  La ultima sesiune a sovietului orășănesc a fost luată hotărîrea să nu fie acceptată decizia Parlamentului republicii de a trece la ora locală dîndu-li-se indicație întreprinderilor, organizațiilor, gradinițelor și celorlalte instituții să lucreze pe vechi, după ora Moscovei. Deci  mamele sînt nevoite să trezescă copiii cu o oră mai devreme decît mamele care locuiesc în vecinătate, în partea dreptă a Nistrului sau în Ucraina. De ce oare conducerea orașului este împotriva sănatății copiilor noștri? Oare face să acceptăm o asemenea conducere?
  Rog Sovietul Suprem al R.S.S. Moldova să intervină ca diriguitorii orașului să respecte legile în vigoare, iar conducerea redacției Znamea pobedî să se debaraseze de tendențiozitate a cu care reflectă realitatea, să meargă în pas cu cerințele restructurării. 
                                                                                                 Leonid TRAICU,
                                                                                                 Or. Dubăsari.

Literele mici și mari

La Rascanovca vizavi de palatul sindicatelor se dă in exploatare un nou magazin. Au pus și inscripția litere latine. Iar mai jos - cu  litere rusești. Pînă aici totul e drept. Însa literele latine sunt mai mici ca cele slave. Ceea ce este in contrazicere cu legea in vigoare. Ministerul comerțului ar trebui sa țină cont de acest lucru cînd deschide noi magazine. 

Victor Petic

